Sado Maso Blues Bar

Am fost la teatru!

Sado Maso Blues Bar...

un scenariu scris de tanara romanciera Maria Manolescu

o piesa pusa in scena in regia Gaininei Carbunariu...

3 actori expresivi si cu o fortza dramatica intr-unele dintre cele mai comice situatii: Rolando Matsangros (un personaj cand fragil, cand violent... cand sadic, cand afectuos; de altfel, un personaj profund afectat de societatea in care nu reuseste sa se adapteze) , Virgil Aioanei (o interpretare exceptionala, atat in rolul feminin, cat si cel masculin... atat in rolul tatalui cat si in cel al mashei sau al politistului) si Adrian Anghel (in rolul lui "Pila")!

Piesa a fost indrazneață, sincera si lucida!

Mi-au placut cateva dialoguri in care recunoastem limbajul "natural" de vulgar cu care ne confruntam (sau pe care multi dintre noi il folosim) zilnic!

... mi-a placut teribil ideea de "vitrina" a scenei si reactiile stupefiate ale trecatorilor!

O scena cu unul dintre cele mai pasionale si reale saruturi gay pe care le-am vazut vreodata, scena ce a stranit cateva reactii adverse domnului de langa mine.

O piesa buna... in care ne regasim si care tinde sa ne exprime pe noi, societatea consumatorista!

Daca avetzi timp si chef, merita vazuta!

Let's put a smile on that face!!!

Astrologii au declarat ziua de 21 ianuarie ca fiind cea mai deprimantă zi a anului 2008. 

Pe 22 ian Heath Ledger este gasit mort in apartamentul sau din Soho, New York.

Deocamdata nu se știe dacă este vorba de sinucidere sau o supradoză de somnifere.

În ultimele interviuri, declara că îl epuizează atât de mult rolul lui Joker din "Dark Knight", încât abia reușește sș doarmș câte 2 ore pe noapte, motiv pentru care devenise dependent de somnifere.

Spunea că rolul este foarte solicitant și că personajul în pielea căruia trebuia să intre, îi provoacă insomnii, îl tulbură teribil și îl bântuie.

Era logodit cu actrița Michelle Williams, pe care a cunoscuse pe platourile filmului "Brokeback Mountain" (film care i-a adus și o nominalizare la Oscar, la doar 25 de ani) și cu care avea o fetiță de 2 ani.

A fost găsit de menajera lui, inconștient, dezbrăcat și cu un tub de pastile lângă el.

Familia lui susține că este vorba de o moarte accidentală și că din cauza insomniilor pe care le avea, ar fi luat mai multe pastile decât ar fi trebuit.

Spirit boem, căruia-i plăcea să-și trăiască viața la maxim, fara sa-i pese de aspectul fizic, de rigorile societății sau de zvonurile media... 

Greu de crezut că un personaj atât de controversat ca Heath Ledger și-ar putea lua viața.

paris, je m'en fiche...

am tot auzit ca "Paris je t'aime" ar fi vreun masterpiece cinematografic!
bullshit!!!
16 sau 17 povestioare (nu mai stiu exact), al caror singur punct de legatura este locatzia: parisul!
La prima "abordare" pare interesant... insa pe mine m-a plictisit teribil!
Nu numai ca povestile nu au nicio legatura logica una cu cealalta (decat faptul ca tipul din povestea 3 il cunoaste pe batranul din povestea 5... si se intalnesc intr-un bar cu tipa din povestea 8, care locuieste vis-a-vis de familia din povestea 12)... dar dupa ce sa sunt scurte si fara un subiect bine definit, nici macar nu au un final. Se termina asa... ca-n par!
Finally... dezamagitor! in conditiile in care 2 dintre povesti sunt regizate de fratii coen si gus van sant!
Un film genial, pe care l-am vazut de curand si-l recomand cu placere este "La Mome" (film biografic), unde marion cotillard (tipa care o interpreteaza pe Edith Piaf) joaca de-a dreptul exceptional. la fel si gerard depardieu si jean-pierre martins!

si pentru ca tocmai am intrat in sfera filmelor exceptionale... iata si o lista!

n-am cum sa fac un top, fiind mereu indecisa si incompetenta in astfel de situatii.

dar sper sa fie satisfacator gustul meu cinefilic:

Pai... ar fi toate filmele lui Quentin Tarantino! I'm a hudge fan!
Incepand cu "Pulp Fiction" si pana la "Four Rooms", "Kill Bill 1&2", toate cele 3 "From Dusk Till Down", "Reservoir Dogs" si "Grindhouse"!!! (Imi provoaca fiori ingenioasele insertii "hintai" de desen animat din "Kill Bill")
Filmele lui Oliver Stone: "Natural Born Killers", "Born on the Fourth of July", "JFK", "U Turn" si "The Doors" (biograficul)!
Filmele lui David Fincher, mai ales "Fight Club", "Se7en" si "The Game"!
Toate filmele lui Pedro Almodovar. In special: "Hable Con Ella", "Mala Education", "Carne Tremula", "Todo Sobre Mi Madre", "La Flor De Mi Secreto", "Tacones Lejanos", "Kika" si mai putzin cel mai recent dintre ele "Volver"! Are scenarii emotionante si foarte reale...
Filmele lui Roman Polanski, in special "The Pianist" si "The Ninth Gate"!
E foarte tare Chan-Wook Park! Si... in general regizorii japonezi sunt briliantzi! Au o alta viziune regizorala iar scenariile sunt intotdeauna mega-ingenioase!
- "In The Mood For Love" (2003) regia: Kar Wai Wong
- "Old Boy" (2003) regia: Chan-Wook Park (e foarte tare filmul asta)
- "Three... extremes" (2004) regia: Chan-Wook Park
- "Sympathy for Lady Vengeance" (2005) regia: Chan-Wook Park (din acelasi registru mai este si "Sympathy for Mr. Vengeance", de prin 2002!)

Ok... Sean Penn mi se pare un actor excelent. Mi-a placut la nebunie cum a jucat in "I Am Sam" (2001 - de vazut!!!), "Mystic River" (2003) si "21 grams" (2003)!
Tom Hanks (chiar daca "The DaVinci Code" a fost o porcarie) mi-a placut in: "Road To Perdition", "Cast Away","The Terminal", "Forrest Gump", "The Green Mile", "Philadelphia" si "Saving Private Ryan"!
Jim Carey... atunci cand nu joaca in porcariile alea de "Ace Ventura" si "The Cable Guy". Este exceptional in "Eternal Sunshine of A Spotless Mind" (2004), "The Truman Show"
(1998), "The Majestic" (2001) si in "Man On The Moon" (biograficul, unde aproape ca s-a confundat cu Andy Kaufmann - personajul pe care l-a interpretat)!
... si alte filme care mi-au placut foarte tare:
- "The people vs Larry Flynt" (1996) Milos Forman
- "Trainspotting" (1996) Danny Boyle
- "Schindler's List" (1993) Steven Spielberg
- "The Machinist" (2004) Brad Anderson
- "The Lord Of The Rings" (trilogia lui Peter Jackson)
- "The Devil's Advocate" (1997) Taylor Hackford (ok... recunosc! am o pasiune pt Keanu Reeves si chiar daca mi se pare un actor prost, l-am apreciat in filmul asta)
- "Magnolia" (1999) Paul Thomas Anderson (de vazut urgent, e un film superb)
- "American Beauty" (1999) Sam Mendes
- "Cidade De Deus" (2002) regia: Fernando Meirelles
- "Requiem For A Dream" (2000) Darren Aronofsky (super film)
- "Braveheart" (1995) Mel Gibson
- "Donnie Darko" (2001) Richard Kelly
- "Memento" (2000) Christopher Nolan
- "Candy" (2006) Neil Armfield (m-a uimit Heath Ledger, a jucat exceptional)
- "Shrek","Finding Nemo" si toate animatiile Pixar
aaaaaaa... si toate horror-urile japoneze gen "Shutter", "Ringo", "Grudge" si "One Missed Call"!

A night of complete relaxation.

Sau cât de bine sună Liszt de sub degetele lui Yundi Li.

I'm in the mood for Lhasa.

De mai bine de trei ani, sunt îndrăgostită de Lhasa de Sela!

Pentru o atee de duzină ca mine, mișcările ei scenice, versurile, acordurile, tribalismul suav și discret al pieselor ei sunt o ravisantă cale de întoarcere la epoca de piatră.

La omul maimuță, la homo-sapiens, la origini.

Prinsă undeva între gândurile-mi uneori confuze, am fost tentată să ascult la nesfârșit aceasta piesă.

Nu numai pentru că-mi dă o liniște profundă, dar mă și conectează întrucâtva la sentimentele sincere și profunde ale omului primitiv.

Din același registru mai fac parte: "El Desierto", "El Pajaro", "De cara a la pared", "Abro la ventana", "La confession", "My name", ca să nu mai zic de piesa "La maree haute" (unde, un vers inexplicabil de real sună cam asa: "La tete est plain, mais le coeur n'a pas assez" - "Mintea mi-este plină, dar inima tot nu are destul").

Pentru că primitivul din noi mereu vrea mai mult, inima va simți întotdeauna că nu are destul. 

În timp ce gândirea este cel mai ușor de păcălit... de satisfacut. 

Așa cum în rațiune, roșul e roșu... 

Inima poate să-i vadă tot curcubeul de reflexe.

Și acum, după mai bine de trei, rămân în continuare o ascultatoare fidelă de-a Lhasei, pentru simplul motiv că toate filozofiile (din toate timpurile) despre fericire, viață și extaz, pot încăpea într-o singura piesa, într-un vers, într-o mișcare, într-un acord, într-o voce.