René Magritte

am o pasiune pentru pictura suprarealistă. în special: rene magritte şi salvador dali.
aşa cum freud a revoluţionat mentalitatea societăţii contemporane, ridicând valul ipocrit care acoperea sexualitatea... şi magritte a reuşit să marcheze generaţia interbelică renunţând la fasoane şi la realitatea vizibila (lucrurile care se văd).
a creat doar ceea ce poate vedea ochiul minţii.
chiar dacă lucrarile lui sunt cel puţin ciudate pentru ochi ele sunt cât se poate de reale pentru ochii minţii.

"lovers II" face parte din colecţia de 4 tablouri ale căror personaje centrale au faţa înfăsurată în cearşafuri albe. sunt inspirate din copilăria lui magritte, care la doar 13 ani, şi-a găsit mama moarta în râul sambre. în momentul în care a fost pescuită, aceasta avea cămaşa de noapte înfaşurată în jurul feţei.
în ansamblu, poate fi uşor interpretat ca sugerând iubirea oarbă.
pentru mine, aceasta pictura reprezintă mai mult o metaforă a iubirii sufocante. a dependenţei, a alienarii - posibil - şi chiar a morţii prin sufocare.



"the human condition" - deşi pare o simplă cameră cu vedere la mare, mie-mi exprimă dorinţa omului de-a avea mai mult... asta poate fi perceputa ca şi condiţie umană. mereu ne dorim mai mult. mai multă mare, mai mult cer....



"collective invention", pare mai degraba o inventie personală, nicidecum una colectivă. un gând primar: "what's on the other side?"



"fine realities"... indeed



"the drop of water" - poate fi pasiunea care subjugă trupul femeii? sau o metaforă a slăbiciunilor unei femei...



"prohibited" - interzis.



"the son of man" reprezintă un autoportret. deşi magritte are faţa ascunsă (ca mai toate personajele din tablourile sale) se poate observa că trage cu ochiul stâng de după mărul verde. este clar că mărul reprezintă tentaţia şi "fiul omului" este de fapt adam.
explicaţia lui magritte, însă, este cu totul alta: "toate lucrurile pe care le vedem ascund câte ceva!"
reprezintă un interes fenomenal şi mă intreb de ce se ascunde ceea ce ni se arată?
este un conflict intens între vizibilul care se ascunde (în cazul asta - magritte) şi vizibilul care este prezent (mărul)



"the taste of tears" - poate o frunză să plângă sau să sângereze?
da, pentru că în ea traieşte o pasăre....



"ceci n'est pas une pipe" - într-una dintre discuţiile sale cu filozoful michel foucault, magritte şi-a explicat interpretarea: "păi... nu este o pipa, o poţi fuma? nu... prin urmare este o poza cu o pipă!"



o să mă întorc într-un alt post şi cu referiri la salvador dali.

my latest passions...

- starbucks şi caramel frappucinno (din nou!)
- parfumul "fleurs défendues" de la "lolita lempicka" (un amestec senzual cu iz de violete, iasomii, bujori, flori de anason şi cireşe amărui)
- show-ul "britain's got talent"
- să fac poze (fără ca eu sa fiu subiectul :) ) vreau urgent un aparat super tare. any recommendations???
- lenny kravitz (vocalize şi pregatiri febrile pentru concertul de sâmbata viitoare)
- pozele de pe noile pachete de ţigari (deşi nu fumez, le colecţionez)
- nirvana cu lichior de cafea, pepenele galben şi lipton green mint.
- soarele şi bluzele flu-flu transparente şi vaporoase...
- scorţişoara, menta şi toate cremele şi loţiunile de corp ce le poartă mirosul
- terra naomi şi cel mai recent album al ei...

what's in a name?

dialog intre cele 4 prietene din ultimul episod "desperate housewives" (tin sa-l redau intocmai pentru ca mi-a placut teribil). bree, gabrielle si lynette se afla la in vizita la susan (care tocmai a nascut):
"Bree: It’s been two days now, did you and Mike finally land out on a name?
Susan: Maynord!
Lynette: Maynord?
Gaby: Wow, interesting…
Bree: That’s very distinguish!
Susan: Ok… drop the act ladies, I hate it too! Mike insisted that we name him after his dead grandfather.
Lynette: How did he die? Was he beaten to death because his name was Maynord?
Gaby: I know it’s terrible but I can’t change it now. Mike was so emotional about it.
Bree: Well, then appeal to his sense of reason, because the name Maynord doesn’t go with the name Delfino. One is german and the other is Italian and we all now what happens when those falks get together.
Susan: Well I’m not sure that the World War II argument is gonna fly!
Bree: C’mmon you have to do something. I mean that name is practically abusive.
Gaby: Yeah! Think about your son. People live up to the names they’re given. If my parents hadn’t name me Gabrielle who knows if I’d be this pretty?!
Lynette: I guess that’s why they didn’t name you Einstein.
Gaby: So sarcastic, but what would you expect from a Lynette? If your name was Francesca you wouldn’t have time for sarcasm, you’d be too busy having sex… on a Vespa!
Susan: You’re right! My son future is at stake! I have to do something.
Bree: Maybe not. We call Gabrielle - Gaby and perhaps there’s a shorten version of Maynord you could live with.
Lynette: Yeah! Which says “kick my ass” less: May or Nord?"

bon... pana la urma cat de important este un nume? este el o eticheta care contine toate ingredientele ce formeaza o personalitate?
sau un nume este incapabail sa ne dezvaluie cine este cu adevarat o persoana si mai ales de ce este ea capabila sa faca?
i really do not know!
insa, as propune ceva: pana la o anumita varsta sa nu ne numim... nicicum sau totusi, cumva. urmand ca de la varsta la care suntem capabili sa ne autodefinim, sa ne gasim singuri un nume compatibil sau sa-l schimbam pe cel pe care-l avem deja.
nu si eu. mie-mi place teribil de mult numele "mirela".
am senzatia ca spune totul despre mine!
sau poate ca m-am adaptat eu numelui, astfel incat sa-mi dezvolt o personalitate care sa-l completeze...

21 iulie 2008

René Magritte

am o pasiune pentru pictura suprarealistă. în special: rene magritte şi salvador dali.
aşa cum freud a revoluţionat mentalitatea societăţii contemporane, ridicând valul ipocrit care acoperea sexualitatea... şi magritte a reuşit să marcheze generaţia interbelică renunţând la fasoane şi la realitatea vizibila (lucrurile care se văd).
a creat doar ceea ce poate vedea ochiul minţii.
chiar dacă lucrarile lui sunt cel puţin ciudate pentru ochi ele sunt cât se poate de reale pentru ochii minţii.

"lovers II" face parte din colecţia de 4 tablouri ale căror personaje centrale au faţa înfăsurată în cearşafuri albe. sunt inspirate din copilăria lui magritte, care la doar 13 ani, şi-a găsit mama moarta în râul sambre. în momentul în care a fost pescuită, aceasta avea cămaşa de noapte înfaşurată în jurul feţei.
în ansamblu, poate fi uşor interpretat ca sugerând iubirea oarbă.
pentru mine, aceasta pictura reprezintă mai mult o metaforă a iubirii sufocante. a dependenţei, a alienarii - posibil - şi chiar a morţii prin sufocare.



"the human condition" - deşi pare o simplă cameră cu vedere la mare, mie-mi exprimă dorinţa omului de-a avea mai mult... asta poate fi perceputa ca şi condiţie umană. mereu ne dorim mai mult. mai multă mare, mai mult cer....



"collective invention", pare mai degraba o inventie personală, nicidecum una colectivă. un gând primar: "what's on the other side?"



"fine realities"... indeed



"the drop of water" - poate fi pasiunea care subjugă trupul femeii? sau o metaforă a slăbiciunilor unei femei...



"prohibited" - interzis.



"the son of man" reprezintă un autoportret. deşi magritte are faţa ascunsă (ca mai toate personajele din tablourile sale) se poate observa că trage cu ochiul stâng de după mărul verde. este clar că mărul reprezintă tentaţia şi "fiul omului" este de fapt adam.
explicaţia lui magritte, însă, este cu totul alta: "toate lucrurile pe care le vedem ascund câte ceva!"
reprezintă un interes fenomenal şi mă intreb de ce se ascunde ceea ce ni se arată?
este un conflict intens între vizibilul care se ascunde (în cazul asta - magritte) şi vizibilul care este prezent (mărul)



"the taste of tears" - poate o frunză să plângă sau să sângereze?
da, pentru că în ea traieşte o pasăre....



"ceci n'est pas une pipe" - într-una dintre discuţiile sale cu filozoful michel foucault, magritte şi-a explicat interpretarea: "păi... nu este o pipa, o poţi fuma? nu... prin urmare este o poza cu o pipă!"



o să mă întorc într-un alt post şi cu referiri la salvador dali.

17 iulie 2008

my latest passions...

- starbucks şi caramel frappucinno (din nou!)
- parfumul "fleurs défendues" de la "lolita lempicka" (un amestec senzual cu iz de violete, iasomii, bujori, flori de anason şi cireşe amărui)
- show-ul "britain's got talent"
- să fac poze (fără ca eu sa fiu subiectul :) ) vreau urgent un aparat super tare. any recommendations???
- lenny kravitz (vocalize şi pregatiri febrile pentru concertul de sâmbata viitoare)
- pozele de pe noile pachete de ţigari (deşi nu fumez, le colecţionez)
- nirvana cu lichior de cafea, pepenele galben şi lipton green mint.
- soarele şi bluzele flu-flu transparente şi vaporoase...
- scorţişoara, menta şi toate cremele şi loţiunile de corp ce le poartă mirosul
- terra naomi şi cel mai recent album al ei...

9 iulie 2008

what's in a name?

dialog intre cele 4 prietene din ultimul episod "desperate housewives" (tin sa-l redau intocmai pentru ca mi-a placut teribil). bree, gabrielle si lynette se afla la in vizita la susan (care tocmai a nascut):
"Bree: It’s been two days now, did you and Mike finally land out on a name?
Susan: Maynord!
Lynette: Maynord?
Gaby: Wow, interesting…
Bree: That’s very distinguish!
Susan: Ok… drop the act ladies, I hate it too! Mike insisted that we name him after his dead grandfather.
Lynette: How did he die? Was he beaten to death because his name was Maynord?
Gaby: I know it’s terrible but I can’t change it now. Mike was so emotional about it.
Bree: Well, then appeal to his sense of reason, because the name Maynord doesn’t go with the name Delfino. One is german and the other is Italian and we all now what happens when those falks get together.
Susan: Well I’m not sure that the World War II argument is gonna fly!
Bree: C’mmon you have to do something. I mean that name is practically abusive.
Gaby: Yeah! Think about your son. People live up to the names they’re given. If my parents hadn’t name me Gabrielle who knows if I’d be this pretty?!
Lynette: I guess that’s why they didn’t name you Einstein.
Gaby: So sarcastic, but what would you expect from a Lynette? If your name was Francesca you wouldn’t have time for sarcasm, you’d be too busy having sex… on a Vespa!
Susan: You’re right! My son future is at stake! I have to do something.
Bree: Maybe not. We call Gabrielle - Gaby and perhaps there’s a shorten version of Maynord you could live with.
Lynette: Yeah! Which says “kick my ass” less: May or Nord?"

bon... pana la urma cat de important este un nume? este el o eticheta care contine toate ingredientele ce formeaza o personalitate?
sau un nume este incapabail sa ne dezvaluie cine este cu adevarat o persoana si mai ales de ce este ea capabila sa faca?
i really do not know!
insa, as propune ceva: pana la o anumita varsta sa nu ne numim... nicicum sau totusi, cumva. urmand ca de la varsta la care suntem capabili sa ne autodefinim, sa ne gasim singuri un nume compatibil sau sa-l schimbam pe cel pe care-l avem deja.
nu si eu. mie-mi place teribil de mult numele "mirela".
am senzatia ca spune totul despre mine!
sau poate ca m-am adaptat eu numelui, astfel incat sa-mi dezvolt o personalitate care sa-l completeze...
 
powered by Blogger